AVIZ
referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului
Analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 506 din 06.10.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1147/06.10.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații şi propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare.
Demersul legislativ urmărește transpunerea prevederilor art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. (a) și art. 24 alin. (2) din Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului.
2. Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. e) și h) și ale art. 117 alin. (3) din Constituția României, republicată. În aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților pentru dispozițiile circumscrise domeniilor prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. e) art. 117 alin. (3) din Constituția României și Senatul pentru dispozițiile circumscrise domeniului prevăzut la art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală.
Față de cele de mai sus, devin incidente prevederile art. 75 alin. (4) și (5) din Legea fundamentală, referitoare la întoarcerea legii.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii în domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție, segmentul legislativ - Cooperare polițienească și judiciară în materie penală și vamală.
La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență dispozițiile Directivei (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului, act juridic european care este obligatoriu pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând mijloacele la latitudinea fiecărui stat membru, potrivit art.288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), parte constitutivă a Tratatului de la Lisabona, transpusă la nivelul dreptului intern prin 22 de acte, potrivit informațiilor notificate Uniunii Europene cu privire la măsurile de transpunere.
Așa cum se subliniază în Expunerea de motive, transpunerea deficitară a directivei menționate anterior, a condus la deschiderea Cauzei INFR (2021)2152, și respectiv, la transmiterea din partea Comisiei Europene, a unei scrisori de punere în întârziere, având ca obiect constatarea neconformității legislației române cu prevederile Directivei (UE) 2017/541, România având termen de răspuns la scrisoarea Comisiei, două luni de la data primirii acesteia, în contextul procedurii de infringement prevăzute de TFUE, procedură care se poate finaliza și cu sancționarea pecuniară a statului român de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
5. La titlu, pentru rigoare redacțională, sintagma „Legii nr. 535 din 25 noiembrie 2004” se va reda sub forma „Legii nr. 535/2004”.
6. La art. I, pct.1, textul propus pentru art. 4 pct. 18 lit. d) este lipsit de coerență prin raportare la partea introductivă a pct. 18. Pe de altă parte, constatăm că doar lit. a) – c) descriu efecte ale unei situații de fapt care califică respectiva situație ca fiind „criza teroristă”. În schimb, la lit. d) se descrie modul de acțiune care se impune în vederea înlăturării efectelor negative apărute, fiind, așadar, o normă specifică managementului crizei teroriste. Întrucât lit. d) nu descrie un element care conturează noțiunea definită la pct. 18, pentru rigoarea structurării proiectului și evitarea echivocului, sugerăm ca actuala lit. d) să fie abrogată, iar noul text propus pentru aceasta să fie cuprins, eventual, prin reformularea pct. 181 al art. 4, care definește „managementul crizei teroriste”, în măsura în care textul deja propus pentru acest punct nu se consideră a fi acoperitor pentru acțiunea descrisă la lit. d) a pct. 18.
7. Întrucât pct. 2 și 3 vizează modificarea a două puncte aparținând aceluiași articol, cele două părți dispozitive se vor comasa într-una singură având următoarea redactare:
„2. La articolul 4, punctele 181 și 22 se modifică şi vor avea următorul cuprins:”.
În continuare, se vor reda textele propuse pentru cele două puncte, actualul pct. 3 se va elimina, iar punctele subsecvente se vor renumerota.
La textul propus pentru pct. 22, apreciem că folosirea unei denumiri alternative pentru aceeași noțiune creează premisele utilizării unei terminologii neunitare, contrar normelor de tehnică legislativă. Recomandăm alegerea uneia dintre cele două variante.
Pe de altă parte, apreciem că modificarea definiției în sensul înlocuirii sintagmei „actelor de terorism” cu expresia „actelor de intervenție ilicită” excedează obiectului de reglementare al actului normativ de bază. Reiterăm observația pentru toate situațiile din proiect în care s-a propus această înlocuire. Sugerăm reanalizarea soluției legislative preconizate.
Sub rezerva observației de mai sus, din considerente de ordin redacțional, recomandăm reformularea „însoțitori înarmați la bordul aeronavelor, denumit și ofițer de securitate la bordul aeronavei”, în sensul realizării acordului gramatical.
8. La partea dispozitivă de la actualul pct. 4, sintagma „punctele 30 și 31” se va reda sub forma „pct. 30 și 31”.
9. Întrucât la actualele pct. 7 și 8 se preconizează completarea art. 10 cu două noi litere succesive, pentru rigoare normativă este necesară comasarea celor două părți dispozitive într-un singur punct, cu următoarea redactare:
„... La articolul 10, după litera i), se introduc două noi litere, lit. j) și k), cu următorul cuprins:”.
În continuare, vor fi redate textele propuse pentru literele respective, actualul pct. 8 se va elimina, iar punctele subsecvente vor fi renumerotate în mod corespunzător.
10. La actualul pct. 10, la partea dispozitivă, sintagma „litera d)” se va reda sub forma „lit. d)”.
11. La actualul pct. 12, la partea dispozitivă, sintagma „alineatul (1^1)” se va reda sub forma „alin. (11)”.
Referitor la textul propus pentru alin. (11) al art. 111, pentru un spor de precizie și o exprimare mai adecvată normelor juridice, propunem ca sintagmele „Prin excepție” și „măsurile de la alin. (1) literele a) - d)” să fie redate astfel: „Prin excepție de la prevederile alin. (1)”, respectiv „măsurile prevăzute la respectivul alineat”.
12. La actualul pct. 13, la textul propus pentru alin. (2) al art. 111, sintagma „alin. (1) și alin. (1^1)” se va redacta „alin. (1) și (11)”.
13. La actualul pct. 14, la partea dispozitivă, sintagma „articolul 11^2” se va redacta „art. 112”, observație valabilă și pentru situația similară de la actualul pct. 18.
La textul propus pentru art. 112 alin. (3), pentru precizia normei preconizate, propunem inserarea, după sintagma „Prin excepție”, a sintagmei „de la prevederile alin. (2)”.
De asemenea, din rațiuni de ordin redacțional, sintagma „de la alin. (1) literele a) - d)” se va reda „prevăzute la alin. (1)”, fără a mai fi necesară menționarea lit. a)-d), deoarece alineatul menționat cuprinde numai literele respective.
14. La actualul pct. 16, la textul propus pentru art. 351 alin. (1), pentru un plus de claritate a normei, sugerăm înlocuirea sintagmei „Deplasarea unei persoane într-o altă țară sau în România” cu expresia „Deplasarea unei persoane din România într-o altă țară sau dintr-o altă țară în România”.
15. La actualul pct. 17, la partea dispozitivă, pentru rigoare redacțională, cuvântul „conținut” se va înlocui cu termenul „cuprins”.
Referitor la textul propus, sugerăm ca sintagma „Curții de Apel” să fie redactată sub forma „curții de apel”.
16. La actualul pct. 18, referitor la textul propus pentru art. 451, pentru predictibilitatea normei preconizate, sugerăm ca formularea „potrivit prevederilor legislației speciale referitoare la asigurarea protecției infracțiunilor și altor reglementări aplicabile” să fie înlocuită cu o normă de trimitere la prevederile legale avute în vedere.
17. La actualul art. II, precizăm că, potrivit art. 45 din Legea nr. 24/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare, mențiunea de transpunere nu se cuprinde într-un articol ci într-un text nemarcat plasat la finalul actului, care sa cuprindă elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, astfel:
*
* *
„Prezenta lege transpune prevederile art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și ale art. 24 alin. (2) din Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 88 din 31 martie 2017”.
Ca urmare a însușirii acestei observații, art. III va deveni art. II.
18. La actualul art. III, pentru respectarea exigențelor de exprimare, sintagma „precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege”, se va înlocui cu sintagma „precum și cu cele aduse prin prezenta lege”.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1114/10.10.2022